ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Investiţia la Hidroelectrica a depăşit 5% în activul mai multor fonduri de pensii. George Moţ, DesprePensiiPrivate: Legislaţia noastră este puţin părtinitoare. Nu vă aşteptaţi să vedeţi prea curând vânzări

♦ Pentru companiile listate în care statul este acţionar cu mai mult de 50% din companie, pragul de expunere este de 10%, faţă de 5% în cazul celorlalte companii.

Unele fonduri de pensii au vândut din deţinerile la Banca Transilvania şi OMV Petrom în martie pentru a se încadra în limita legală de 5% din activ, dar nu se ating de emitentul Hidroelectrica deşi a fost depăşit acest prag, având în vedere că în cazul companiilor deţinute majoritar de stat limita de expunere este de 10%.

„Legislaţia noastră este puţin părtinitoare. Pentru companiile listate în care statul este acţionar cu mai mult de 50% din companie, cum este cazul Hidroelelectrica, limita se majorează de la cele cinci procente care se aplică în general tuturor companiilor până la 10 procente“, spune George Moţ, proprietar al plat­formei DesprePensiiPrivate.ro, în cadrul celei mai recente ediţii a ZF Deschiderea de Astăzi.

Hidroelectrica rămâne cea mai mare investiţie a fondurilor de pensii, 6,6 mld. lei, iar Banca Transilvania depăşeşte 6 miliarde de lei. Din urmă vine şi OMV Petrom, cu 5,98 mld. lei active, urmat la distanţă ceva mai mare de Romgaz, pe locul patru, cu 3,85 mld. lei.

„Pe Hidroelectrica nu vă aşteptaţi să vedeţi prea curând vânzări. Expunerea probabil va creşte în perioada următoare, iar dacă ne uităm pe tranzacţii o să vedem oricum că Hidroelectrica este unul dintre emitenţii care este achiziţionat în continuare. Vedem fondurile BCR şi BRD pe Pilonul III, care cumpără în continuare Hidroelectrica“, adaugă George Moţ.

Ce a mai declarat George Moţ:

Pilonul III a depăşit pragul de 5 miliarde de lei. Este prima oară când se întâmplă acest lucru şi sperăm să vedem această evoluţie şi acest trend crescător şi în viitor. O altă noutate, de data aceasta pe Pilonul II, este faptul că s-au încasat în martie primele contribuţii pe noua cotă de 4,75% şi avem contribuţii de 1,46 de miliarde de lei. O creştere cu aproximativ 30,3% avem la valoarea contribuţiilor brute care au fost plătite către fondurile de pensii private. Vedem de asemenea şi faptul că valoarea contribuţiei medie a crescut la 358 de lei. Vedem o creştere la fel de mare, acelaşi procent şi în cazul contribuţiei medii.

Ca veste bună, atât Pilonul II, cât şi Pilonul III, vedem un prim trimestru în care profitul ajunge la 4,7 miliarde de lei, iar având în vedere că avem acele evoluţii istorice pe bursa de valori, profitul numai în luna martie a depăşit 3 miliarde de lei. Mare parte din profitul de 4,7 miliarde de lei este obţinut în luna martie şi vine în principal din sectorul bursier.

În platforma pe care o creez şi pe care o pun la dispoziţie tuturor, profitul este de fapt profitul net calculat de absolut toate comisioanele. Este profitul net văzut din punct de vedere al participantului, ce-mi rămâne mie ca participant după ce scădem comision din activ, după ce scădem comisioane de tranzacţionare, taxe de custodie şi depozitare etc. Foarte important, este ajustat şi cu valoarea plăţilor efectuate. Ca o mică observaţie, pentru luna martie nu avem încă datele. Aşadar, acel profit pe care îl vedem la luna martie, de 3,1 miliarde de lei, va fi mai mare când vom vedea datele pentru plăţi luna următoare.

Vedem şi valoarea medie a contului, care a ajuns la 15.665 lei. Ideea este că dacă ne uităm pe pilon o să vedem o diferenţă între Pilonul II şi Pilonul III. Vedem pe Pilonul II peste 16.000 lei, în timp ce la Pilonul III este undeva la 6.800 lei valoarea medie a contului, dar în creştere pentru ambii piloni. Această creştere reflectă acest profit pe care l-au obţinut fondurile de pensii private.

Diferenţa între piloni este este cauzată în primul rând de numărul participanţilor. Avem un număr mult mai mic de participanţi în Pilonul II faţă de Pilonul III. Vedem 8,9 milioane de participanţi în total, dar dacă îi defalcăm, în Pilonul II sunt 8,2 milioane, iar în Pilonul III sunt doar 700.000 de participanţi. Este un trend în creştere. Vedem că devin din ce în ce mai populare pensiile facultative, dar încă sunt departe de de Pilonul II. O a doua cauză a acestor active mai reduse ţine şi de contribuţia medie. Dacă am văzut la Pilonul II o valoare de aproape 360 lei pe participant, la Pilonul III este undeva la 158 lei. Dacă stăm să ne gândim că la Pilonul II 358 lei echivalează unui procent de 4,75% din salariu, vedem că în cazul Pilonului III este mai puţin de jumătate din această valoare, deci rata de economisire în Pilonul III este puţin peste două procente din salariu.

Ce este interesant? Dacă ne uităm la Banca Transilvania şi la OMV, vedem că valoarea investiţiilor în aceşti emitenţi este în creştere. De exemplu, Banca Transilvania are o creştere de peste 300 de milioane de lei, iar dacă ne uităm la OMV, are şi ea o creştere de la 5,5 la aproape 6 miliarde de lei, deci aproape jumătate de milliard de lei creştere.

Dacă ne uităm pe tranzacţii, o să vedem că de fapt avem într-adevăr multe tranzacţii, dar n-o să intrăm în fiecare dintre ele. Banca Transilvania, de exemplu, a crescut valoarea acestei investiţii în acelaşi timp în care fondurile de pensii au vândut. Peste un sfert din rulajul cu Banca Transilvania a fost efectuat de către fondurile de pensii private şi majoritatea au vândut. Vedem în special Metropolitam care a vândut cel mai mult.

Nu este neapărat un record. Mai vedem rulaje atât de mari. În schimb, este prima oară când vedem astfel de rulaje mai mult pe vânzare decât pe cumpărare. Dacă ne uităm doar la vânzări, vedem că peste o cincime din toate rulajele au fost vânzări ale fondurilor de pensii private. Nu toţi au vândut, au fost câteva fonduri care au şi cumpărat, cum vedem pe cei de la AZT viitorul tău pe Pilonul II şi o cantitate ceva mai mică la Raiffeisen Acumulare pe Pilonul III.

Dacă ne uităm şi pe OMV Petrom, vedem acelaşi comportament, în care tot un rulaj important, peste o cincime, 21,08%, a fost făcut de fondurile de pensii, Majoritatea au vândut, iar îi avem pe cei de la Raiffeisen Acumulare, dar cu o cantitate nesemnificativă raportată la celelalte tranzacţii. Vedem, de exemplu, iar Metropolitan, deci am văzut vânzând şi Banca Transilvania şi OMV Petrom, şi o cantitate destul de destul de mare, peste 40 de milioane de acţiuni.

Acum, să nu înţelegem greşit aceste tranzacţii. Nu este vorba de schimbarea strategiei sau faptul că aceste fonduri, în special Metropolitan, ar vrea să facă exit-ul sau nu mai au încredere în aceşti în aceşti emitenţi. Este pur şi simplu vorba despre atingerea unor limite legale. Practic, aceste fonduri vând obligate de legislaţia în vigoare, pentru că legislaţia în vigoare nu permite ca investiţiile în acţiunile unui singur emitent să depăşească cinci procente din activul fondului.

Dacă ne uităm puţin la cât deţin cu o lună în urmă, în februarie, şi în special la Metropolitan care a vândut cel mai mult din cele două, vedem că în februarie Banca Transilvania era deja la cinci procente, iar OMV Petrom la 4,94%. Ce s-a întâmplat în luna martie? Atât Banca Transilvania, cât şi OMV Petrom au crescut în ritm cu bursa. Mai exact, Banca Transilvania a avut acelaşi ritm ca indicele BET, o creştere undeva la şapte procente, iar OMV Petrom a avut o creştere ceva mai mare, undeva peste nouă procente, ceea ce a făcut ca valoarea acestor deţineri să crească. Nu a fost însă suficient acest lucru ca ponderile investite în aceşti emitenţi să depăşească.

Ce s-a mai întâmplat în luna martie? Dacă ne uităm la titlurile de stat, vedem că acestea au cam bătut pasul pe loc. Ce înseamnă asta? Acţiunile au o pondere destul de limitată, puţin peste 20 de procente. Marea majoritate a investiţiilor sunt în titluri de stat. Ca un emitent să poată creşte ca pondere, ar trebui să crească într-un ritm mai accelerat decât celelalte active. Pentru că ştim că avem titlurile de stat nu s-au dus nici în sus, nici în jos, în schimb, bursa a crescut foarte mult şi aceşti emitenţi au crescut foarte mult. Au ieşit din această limită de 5%, atât Banca Transilvania, cât şi OMV Petrom. Dacă revenim la tranzacţii, o să vedem că au mai vândut şi BCR, BRD, iar pe OMV Petrom au mai vândut fondurile administrate de NN pe Pilonul III.

De altfel, dacă ne uităm la Banca Transilvania şi la OMV Petrom, o să vedem că în majoritatea cazurilor sunt peste patru procente, inclusiv la AZT Viitorul tău, care am văzut că au profitat şi au cumpărat puţin Banca Transilvania, dar e posibil în curând să se afle în situaţia de a fi nevoiţi să-l vândă.

Metropolitan a încheiat luna martie cu o expunere pe Petrom de 5,06%. Nici Banca Transilvania nu este departe, este la 4,95%, dar în mod sigur, având în vedere expunerea pe OMV Petrom, care depăşise deja cinci procente, cel mai probabil o să vedem vânzări şi în luna aprilie. Motivul este legat iar de expunerea faţă de titlurile de stat. Chiar dacă în luna aprilie creşterile pe bursă nu au mai fost atât de semnificative, în schimb, pe titlurile de stat am văzut o creştere a randamentelor, ceea ce implică o scădere a valorii titlurilor de stat. Ca urmare, aceasta pune mai multă presiune pe fondurile de pensii, făcând ca ponderea acestor acţiuni să se aprecieze şi mai mult şi fiind nevoite să le vândă.

Vedem că Metropolitan au vândut forţaţi de împrejurări Banca Transilvania şi au cumpărat în schimb BRD, care a fost cumpărat de asemenea şi de AZT Viitorul Tău. Printre alte tranzacţii interesante legate tot de Metropolitan, pentru că într-adevăr este unul dintre cei mai activi, vedem cum în continuare cumpără, de exemplu, la Medlife, un sfert din rulaj este făcut de către Metropolitan Life.

Un alt emitent interesant este One Unitod Properties în acest prim trimestru, pentru că în principiu doar Metropolitan şi BCR-urile aveau, ceva mai puţin, investiţii în acest emitent. BCR-ul am văzut că în ianuarie a avut tranzacţii semnificative pe One, dar în februarie am avut surpriza că fondurile administrate de Carpathia, fostul Aegon, au investit pentru prima oară atât pe Pilonul II prin fondul Vital, cât şi pe Pilonul III prin fondul Esenţial. O cantitate semnificativă a fost atunci cumpărată într-un accelerated book building. Se pare că cei de la Metropolitan nu se lasă mai prejos şi în martie au cumpărat iarăşi acţiuni la One.

Devine din ce în ce mai mai aprigă bătaia între fondurile de pensii pentru acest emitent. Totuşi, vedeta către care se reorientează toate fondurile este cel aflat pe locul patru în topul investiţiilor şi anume Romgaz. Vedem pe Romgaz un rulaj semnificativ, peste 60 de procente din tot ce s-a tranzacţionat. O pondere semnificativă, 22 de procente, a fost cumpărat doar de Metropolitan.